joi, 5 aprilie 2012

Programul ”Școala altfel”


Școala altfel”
Programul ”Școala altfel” debutează din anul şcolar 2011 – 2012 şi constă în derularea, la nivelul fiecărei unităţi de învăţământ, în săptămâna 2-6 aprilie 2012, a unui orar special format doar din activităţi cu caracter non-formal.
   Programul își propune implicarea, deopotrivă, a elevilor și a dascălilor, în activități nonformale, interesante, care să le valorizeze talentele, preocupările extra-şcolare şi competenţele în domenii cât mai diverse şi interesante.
   Clopoţelul “Şcolii Altfel” va suna şi la noi şi la noi în şcoala pentru prima dată, în 2 aprilie 2012. Vom avea un altfel de orar cu activităţi diverse şi atractive stabilite de comun acord cu elevii şi părinţii acestora.
Asfel vom avea:
Luni - Cei mici de la Ilimbav au învăţat să facă "Pământul o planetă mai sigură"






Marti :
cei mai buni dintre cei buni au vizitat şi au  participat la activităţi ale elevilor de la  Colegiul Naţional “Andrei Şaguna” din Braşov, în cadrul Şcolii elitelor.



Miercuri -" România  pitorească" - Plimbare prin salina Turda



Joi - Scoala mea cea mai curata 
Cafeneaua limbilor straine
Micii actori

Vineri

miercuri, 4 aprilie 2012

[Proiect] MaST NETWORKING


În acest an şcoala noastră a aplicat şi a fost selectată să participe la Competiţia “Şcoala MaST TOP an II”din cadrul proiectului POSDRU/85/1.1/S/58914  în cadrul proiectului   “MaST Networking, calitatea în dezvoltarea compentenţelor cheie de matematică,  ştiinţe şi tehnologii”;Beneficiar:    Inspectoratul Şcolar al Judeţului Călăraşi;Partener:  Inspectoratul Şcolar al Judeţului Sibiu
Proiectul îşi propune  creşterea calitatii educatiei la nivel de sistem şi de furnizor prin dezvoltarea capacitatii unitătilor scolare de a dezvolta competentele cheie în domeniul Matematicii Stiintelor si Tehnologiilor (MaST).
Scopul competiţiei este de-a scoate în evidenţă şcolile în care există proeocupări special în ceea ce priveşte dezvoltarea competenţelor fundamentalede matematică, fizică, chimie, biologie, informatică şi discipline tehnice .
Competiţia constă în prezentarea de către echipele şcolilor înscrise în concurs, a rezultatelor unor proiecte MaST realizate în cadrul atelierelor de Inovare şi Creativitate din şcoli.
Astfel  în luna mai, şcoala noastră va intra în competiţie cu alte 11 şcoli generale din judeţ din care doar 5 vor fi premiate şi vor primi titlul de “Şcoală MaST-Top”.
Până în prezent am constituit “Atelierul  de Inovare şi Creativitate” iar imaginile următoare vorbesc de la sine :







sâmbătă, 5 martie 2011

[Nou] Noul format de descriere a sectoarelor scoli

De astazi este disponibil un nou format de vizionare a secoarelor scoli noastre!
Pentru a viziona noul foramat  Click Aici

Istoricul Comunei Marpod


Comuna Marpod este o asezare reprezentativă pentru portul si obiceiurile populare de pe valea Hîrtibaciului,fiind situată la 3,7 km de acest râu , aproximativ în centrul ţării cu o suprafată totală de aproximativ 43 kmp.
Alcătuită din două localităţi: Marpod şi Ilimbav, este situată pe drumul judeţean 105, la 32 km de municipiul Sibiu, la 29 km de oraşul Agnita şi la 41 de km de munţii Făgăraş.
Comuna Marpod se învecinează cu comunele Nocrich, Alţâna şi Chirpăr. Distanţa la cea mai apropiată cale ferată este de 30 km, iar la aeroport este de 32 km.
Ţinutul dintre râul Târnava Mare şi râul Olt este cunoscut sub numele podişul Hârtibaciului, fiind o parte a podişului Târnavelor. Denumirea vine de la cel mai important râu ce strabate regiunea în diagonala, de la NE la SV, râul Hârtibaciu, care are o lungime de circa 90 de km, este afluent al râului Cibin, care la rândul lui se varsă în râul Olt. Râul Hârtibaciu curge printr-o vale largă şi are afluenţi mici ca dimensiune şi volum şi care deobicei poartă numele satului din bazinul lor de origine, aşa cum este şi râul Marpod. Altitudinea medie este aici în jurul a 650 m, văile sunt largi, cu lunci netede, care către obârşie prezinta unele mici depresiuni ce adăpostesc numeroase aşezări.
Comuna Marpod are o luncă mănoasă pe malul stâng al Hârtibaciului, care se numeşte „în lac”, denumire ce vine de la revărsările periodice ale râului.
Clima zonei are caracteristici specifice podişului, o climă temperată cu veri moderate şi ierni mai puţin aspre. Vegetaţia acestei zone a aparţinut pădurilor, dar astăzi pădurile au rămas doar în câteva petice reduse ca dimensiuni, locul lor fiind luat de păşuni şi culturi agricole. Aici predomină pădurile de stejar şi gorun în amestec cu cele de carpen sau cele de fag cu carpen şi frasin.
Subsolul are importante zacăminte de gaz metan. În satul Ilimbav se experimentează şi se operează începând din anul 1961 pr imul depozit de înmagazinare subterană a gazelor naturale,astăzi principalul exploatator fiind Romgaz R.A. Mediaş.
Comuna Marpod are urmatoarea inzestrare tehnico-edilitara:două grădinite, două şcoli, două cămine culturale,o bibliotecă publică, un dispensar uman, un dispensar veterinar, o agenție de postă,un azil de bătrâni,poliția,primăria, patru centre comerciale.
Numele comunei este de origine nesigură ,gotică sau agatârşă şi ar proveni de la un nume de persoană Marbod (Mahre-cal de lupta, bodo –bieten-a oferi),traducându-se prin „ cel care oferă cal de lupta”.
Valea Hârtibaciului şi implicit Marpodul a fost locuită încontinuu, fapt dovedit de atestările monetare şi arheologice,mai frecvente decât în alte părţi.
Istoricii români,sibieni A.D.Jippa si N.Nistor menţionează în lucrarea Sibiul si tinutul în lumina istoriei , prezenţa unei populaţii de agricultori şi păstori,care a creeat o civilizaţie comparată cu cele contemporane.
Sunt atestate urme ale existenţei umane înca din epoca neoliticului,epoca bronzului ( la Marpod s-a descoperit un topor de bronz ,azi la Muzeul de istorie din Sibiu) şi din prima epoca a fierului.
Aici s-a nascut Iacob Bologa(1841-1888), jurist ca formaţie, participant la mişcarea revoluţionară din anul 1848, secretar al Adunarii de pe Câmpia Libertătii de la Blaj, deputat în Dieta de la Sibiu, fondator al ASTREI, alături de Andrei Saguna, George Bariţiu,Timotei Cipariu,Visarion Roman, Pavel Vasici, Axente Sever ş.a., şi nu în ultimul rând membru fondator al Băncii de asigurari „Transilvania” şi al Institutului de credit si economii „Albina”,al cărui presedinte al consiliului de administraţie, a fost până la moarte.



Material Realizat De : Prof. Barsan Crina